Nerambursabile, bineînțeles. (partea a III-a)

În partea I ți-am povestit cum am pierdut o finanțare.
În partea a II-a ți-am detaliat aspectele relevante despre prima finanțare câștigată și contractată.

Acum mă aflu în momentul de a-ți povesti despre a doua finanțare câștigată pentru mine.

Dacă nu îmi cunoști activitatea, este bine să știi că sunt consultant pentru fonduri nerambursabile din 2011. În tot acest timp am câștigat proiecte de aproximativ 20 de milioane și vreo 700.000 de euro pentru angajatori și clienți, iar pentru majoritatea am asigurat coordonarea implementării sau consultanță pentru implementare.
(Recent mi-am centralizat toate proiectele câștigate.)

După proiectul neselectat pentru finanțare pe programul Innotech Student, am decis să aplic pe programul ”Sprijin pentru înființarea de întreprinderi în mediul rural”. Ambele programe puteau răspunde nevoilor mele de business. Aș fi preferat Innotech Student, deoarece condițiile de implementare și de sustenabilitate ar fi fost mult mai potrivite și mai generoase.

Așadar, am aplicat pentru înscriere, am participat conștiincioasă la cursul ”Antreprenor în economie socială”, iar colaborarea cu doamna formator a fost o adevărată relevație pentru mine. Acest curs a fost o aprofundare a conceptului de economie socială în contextul finanțării, după ce am mai participat la câteva formări și activități pe Erasmus+ în domeniul acesta. În plus, know-how-ul doamnei formator m-a înzestrat cu câteva abilități care îmi lipseau în ceea ce privește scrierea unui plan de afaceri (cred că toată viața am de învățat la acest capitol), în special privind partea financiară.

Cunoscând foarte bine ce înseamnă fiecare dintre condiționările programului, mi-a fost ușor să decid care să fie cuantumul de finanțare pe care să îl solicit. Deoarece, cu cât creștea cuantumul, cu atât condițiile de implementare ar fi fost mai dificil de îndeplinit.

Și sosește momentul în care am fost programată de administratorul de grant să merg la consiliere pe planul de afacere (după absolvirea cursului). Aveam ceva emoții, mai ales că eram la ceva timp după ce planul de afacere depus la competiția din cadrul programului Innotech Student fusese evaluat groaznic. Nu avea același obiectiv, dar era scris tot de mine. Și vă spuneam în prima parte a articolului că atunci, la evaluare, mi-a scăzut stima de sine profesională la cel mai mic nivel posibil.

Mă prezint la consultanță și am ocazia să îl cunosc pe domnul consultant, un antreprenor cu mult experiență, cu mult know-how în ceea ce privește finanțările similare, cu multe ședințe de consultanță pe planuri de afaceri….. ce să spun mai mult, omul potrivit la locul potrivit.

Mi s-a părut un tip dur la prima vedere și am luat poziție de ”arici”, pregătită să îmi apăr fiecare paragraf din planul de afaceri.

Și domnul consultant începe să citească….și citește….și începe ca la fiecare secțiune să spună: ”da, așa da, foarte bine” și alte afirmații similare. Îmi mai adresează câteva întrebări (că nu avea cum să citească cuvânt cu cuvânt, era prea mult), mă întreabă dacă mi l-am scris eu, îmi face câteva sugestii și la final îmi spune: ”am citit multe planuri de afaceri, pe multe programe, dar unul la fel de bine scris ca acesta nu am mai întâlnit. De ce nu aplici pentru o finanțare mai mare?”.

Era să cad de pe scaun. Cu puțin timp în urmă comisia de evaluare din proiectul pe care am aplicat pe Innotech Student ”a dat cu mine de pământ”, cum se spune, iar acum primesc aprecierea aceasta. Și mă mai întreabă și dacă scriu pentru alte persoane, contra cost.

După întâlnirea asta, primul lucru a fost să îl sun pe soțul meu și să îi povestesc cum mi-a revenit mie stima de sine profesională la loc și a mai și crescut puțin. Am turuit 20 de minute fără întrerupere. Eram fericită. Parcă nici nu mai conta dacă voi câștiga sau nu la concurs. Eram ”reabilitată”.

Ca să scurtez povestea, am făcut retușurile finale, am trimis planul de afacere la concurs și așteptam cu nerăbdare ziua publicării rezultatelor. Era o zi de vineri, când la 12.30 deschid site-ul unde urma să fie publicate rezultatele. Și surpriză! Se publicaseră, iar eu eram pe primul loc.

Mă aflam în mașină, cu fiica și soțul, și încep să țip de fericire. Nu mă puteam abține să îmi exprim mulțumirea. Confirmarea că a fost un concurs organizat corect, cu evaluare corectă a fost mai mult decât rezultatul de a fi prima pe lista, cu cel mai mare punctaj. A fost clar o evaluare pe calitate.

Și acum, despre ce este vorba?
Înființarea unui Punct Gastronomic Local în comuna Cetățeni, Argeș.

”La Familia Dorcea” vei gusta produse tradiționale gătite cu drag și pricepere de un bucătar special, orientat pe detaliu. Meniurile noastre vor folosi ingrediente de la producătorii locali, fiind pregătite la plita și în cuptor cu foc de lemne ori la ceaun pe pirostrii.

Nu îți dau mai multe detalii, pentru că voi reveni cu siguranță la detalii după ce vom semna contractul la jumătatea lunii octombrie, urmând ca în maximum 6 luni să deschidem oficial afacerea.

Urmează un nou articol despre aplicarea mea la programul Femeia Antreprenor, după ce voi afla rezultatele.
Așadar, în octombrie se împlinește 1 an de când aplic pentru mine la fonduri nerambursabile, având la activ 4 aplicații pe 4 programe diferite: Erasmus+, Innotech Student, Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural și Femeia Antreprenor.

Știți ce mai lipsește acum? Să activez și în zona de lucru a unui finanțator, ca să cunosc cea de-a treia latură a finanțărilor.
Până acum îmi sunt foarte clare perspectivele de consultant, de aplicant câștigător și necâștigător. Am cochetat cu ideea perspectivei de partea finanțatorului, dar încă nu face parte din obiectivele mele pe termen scurt și mediu.

Sper că cele trei părți ale articolului meu să fie de impact pentru tine.
Scrie-mi ce anume ți-a fost de folos, m-aș bucura să primesc mesajul tău.